Pneumopatiile interstițiale difuze (PID) – generalități

Ce sunt pneumopatiile interstițiale difuze (PID)? 

Pneumopatiile interstițiale difuze (PID) reprezintă un grup de aproximativ 200 de boli care afectează plămânii, au simptome, modificări radiologice și spirometrice asemănătoare, dar care au cauze diferite, se tratează și evoluează diferit.

Când se poate suspecta o pneumopatie interstițială difuză? 

Principalul simptom este lipsa de aer resimțită în cursul unui efort fizic, pe care în urmă cu ceva vreme pacientul îl putea face fără probleme. Lipsa de aer (dispneea) de efort se agravează în timp, mulți pacienți adresându-se medicului după 2-4 luni.  

PID nu sunt singurele boli care provoacă lipsă de aer la efort. Bolile inimii, emfizemul pulmonar, BPOC (bronhopneumopatia cronică obstructivă), care sunt mult mai răspândite, se pot manifesta în același fel. Adresarea la medic este foarte importantă pentru a stabili dacă simptomele pacientului se datorează inimii sau plămânului, și cărei anume boli.

Cum se poate pune diagnosticul de PID? 

Pentru un diagnostic corect sunt necesare investigații complexe, interpretate de medici cu experiență în domeniu și de consulturi între mai multe specialități medicale. Prin urmare, este bine ca orice pacient suspect de PID să fie îndrumat către centrele de pneumologie capabile de a pune un astfel de diagnostic. În Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta sunt disponibile toate investigațiile necesare, ca și medicii cu experiență în PID. 

Ce investigații sunt necesare?  

• Radiografia pulmonară;
• Spirometria (măsurarea capacității respiratorii);
• Testele funcționale respiratorii complexe (măsurarea difuziunii alveolo-capilare);
• Măsurarea oxigenului în sânge;
• Tomografia computerizată a toracelui;
• Bronhoscopia cu lavaj bronho-alveolar;
• Analize de sânge;
• Uneori poate fi necesară biopsia pulmonară, care se face pe cale chirurgicală.

Cum se tratează PID?

Tratamentul PID poate fi prescris doar după punerea unui diagnostic precis. Nu există un tratament universal al PID. Multe din bolile incluse în grupul PID se tratează cu medicamente imunosupresoare: corticosteroizi (prednison) singuri sau în asociere cu alte imunosupresoare puternice (ciclofosfamidă, metotrexat etc). 

Fibroza pulmonară idiopatică se tratează cu medicamente antifibrotice(pirfenidonă, nintedanib), tratamentul cu corticosteroizi fiind nerecomandat.

Unele PID se pot complica cu insuficiență respiratorie (scăderea oxigenului în sânge), caz în care pacienții beneficiază de oxigenoterapia de lungă durată la domiciliu. Pacienții cu PID care dezvoltă fibroză pulmonară și care se agravează progresiv pot beneficia de transplant pulmonar.