Sanatatea plamanilor populatiei este o permanenta prioritate pentru spitalul nostrum si asa cum bine stim si putem afirma in calitate de medici de specialitate, multe afectiuni sunt consecinta directa a fumatului. Aceste lucruri sunt mentionate si pe pachetele de tigari, insa fumatorii nu sunt pe deplin convinsi de asta si doresc sa renunte la fumat apeland la Centrul de Renuntare la Fumat!
Înainte de toate, este important ca acest comportament să fie numit drept ceea ce este: o manifestare (un simptom) a unei boli! Este vorba de o boală numită ştiinţific „afecţiune legată de consumul de tutun” dar care este mai cunoscută publicului sub denumirea de „dependenţă de nicotină/ tutun” sau „adicţie de nicotină/ tutun”. Deşi este o boală cronică (adică nu se vindecă complet niciodată), ea se poate trata, adică este posibil ca persoana să nu mai manifeste comportamentul (deci să nu mai fumeze) ca urmare a tratamentului medicamentos prescris de un medic. Ca și în cazul altor boli cronice, există şi o componentă psihologică ce trebuie abordată concomitent cu tratamentul medicamentos pentru ca persoana să nu mai fumeze pe termen mediu şi lung.
Cei mai multi fumatori inteleg prin “dependent”senzatia imperioasa de a fuma, senzatie care este descrisa in foarte multe moduri de catre acestia si care este declansata fie prin mecanisme biologice, fie prin cele psihologice ale dependentei de tutun, fie prin ambele.
Biologic, scaderea nivelului de nicotina din sange produce senzatia acuta de a fuma, acest lucru numindu-l dependent de nicotina. Nicotina este cunoscuta pentru faptul ca ofera senzatii placate, deoarece activeaza cel mai durabil mecanism al memoriei pe termen lung, cel asociat cu secretia de dopamine, numita si “hormonal placerii”. In aceste conditii, fumatorul simte dupa numai cateva fumuri, starea de placer amintita anterior.
De aceea, persoanele care fumează continuă să fumeze chiar şi atunci când este evident că tutunul le pune viaţa în pericol. Aşa se explică, din punct de vedere biologic, afirmaţii precum „Fumatul e cea mai mare plăcere pentru mine”, „Nu mă văd nefumător”, ori situaţii în care oamenii continuă să fumeze deşi, raţional, ar trebui să se oprească: boli grave agravate de fumat, stare financiară extrem de precară, prezenţa copiilor, etc.
Cu parere de rau trebuie amintit ca aceasta stare de bine nu dureaza mult deoarece nicotina se desprinde de pe neuronii care secreta dopamine, urmand sa fie degradata in ficat si eliminate prin rinichi si piele. Astfel, cam in jur de 30-40 minute, fumatorul incepe sa prezinte senzatia de iritabilitate, nervozitate, acestea datorandu-se lipsei dopaminei ca urmare a scaderii nicotinei in sange.
Dependenţa de nicotină are 3 grade de severitate, în funcţie de frecvenţa şi modul de consum al ţigărilor: uşoară, medie şi severă. Evaluarea ei se face cu ajutorul testului Fagerstrom (disponibil la http://stopfumat.eu/afla-daca-esti-dependent-de-fumat/).
Psihologic, senzaţia că „ar fi bună o ţigară” este declanșată de contexte în care persoana a fumat în mod repetat. De aceea vorbim de „pofta de a fuma” ca semn al reflexului condiţionat de tip pavlovian (sau dependenţă psihologică).
De fiecare dată când fumează, oamenii obţin beneficii imediate: plăcere, relaxare, calm, elimină plictiseala, starea de nelinişte, disconfortul din situaţiile de aşteptare, stări emoţionale neplăcute (furie, teamă). Prin urmare, ei învaţă să utilizeze comportamentul de a fuma pentru a răspunde nevoilor lor cotidiene dar şi din situaţii critice. Astfel, fumatul este perceput ca având un rol pozitiv în viaţa persoanei şi de aceea este repetat. Dar, prin repetarea unui comportament în anumite contexte, acesta devine un automatism (la fel ca atunci când aprindem lumina imediat ce intrăm în casă) adică este realizat fără ca gesturile să fie realizate conștient, voluntar. Aşa se explică, din perspectivă psihologică, afirmaţii de genul „îmi aprind ţigara fără ca să îmi dau seama”, „TREBUIE să îmi aprind o ţigară la cafea/ după masă/ în ocazii sociale/ la calculator”.
In concluzie, renuntarea la fumat este un process mai complex decat pare la prima vedere si implica unele aspect de care este important sa tinem cont: nevoile biologica si psihologica amintite anterior, particularitatile personale si anturajul pe care-l frecventam.
In acest scop a fost creat Programul Național Stop Fumat, un program al Ministerului Sănătăţii care a luat fiinţă în 2007 şi este coordonat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. Programul îşi propune să le ofere persoanelor care fumează acces la un tratament complet, ce îmbină consiliere psihologică de specialitate cu terapie specifica renuntarii la fumat. Sfaturile specialiștilor StopFumat respectă în totalitate recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aliniindu-se altor programe de acest gen desfășurate pe tot globul.
In Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, Programul Naţional Stop Fumat include:
Pentru a intra în program, vă așteptăm la consultatie joi intre orele 13:00-15:00 cu un apel telefonic in prealabil pentru a stabili in detaliul care sunt pasii invingatori de renuntare la fumat!
La întâlnire veţi primi răspuns şi la întrebări de genul „de ce nu am reuşit până acum”, „unde am greşit până acum”, „cum trebuie să procedez pentru a renunţa pentru totdeauna la fumat”, astfel încât să puteţi decide care este calea care vi se potriveşte. In cadrul intalnirii veti primi informatii utile fie la medicul specialist, pentru a urma tratamentul specific, fie la unul dintre psihologii instruiţi pentru a oferi terapia personalizată.
Mai multe informaţii puteţi găsi la www.stopfumat.eu şi https://www.facebook.com/programul.stopfumat sau pe pagina de FB: Fumatul este o boala. Programul este gratuit, iar noi vă așteptăm cu drag la consultatie, concluzionand ca renuntand acum la fumat este cea mai bună decizie pe care o poți lua pentru sănătatea ta!
Acest chestionar este confidențial și anonim și vizează doar prelucrări statistice ce au ca obiect dezvoltarea ulterioară a unui mecanism de feedback al pacienților cu privire la calitatea serviciilor din spitale.
FEEDBACK PACIENT